luni, 15 noiembrie 2010
Casele Dr. Alexandrescu şi Dr. Bazgan
Dintre medicii care fac cinste oraşului Galaţi face parte şi doctorul Nicolae Alexandrescu care era şeful serviciului de tuberculoză din cadrul Spitalului Elisabeta Doamna. Acesta se bucura de mult prestigiu şi avea un simţ clinic impresionant. Prin percuţie şi ascultare cu stetoscopul localiza exact infiltratul sau caverna tuberculoasă şi bridele friboase care ţineau agăţat pulmonul în caz de pneumotorax . Doctorul Nicolae Alexandrescu a fost membru şi mai târziu preşedinte al Crucii Roşii filiala Galaţi. În perioada 1 aprilie 1920-22 iulie 1920 a fost prezident de comisie interimară. În calitate de medic şi primar a fost ca un părinte pentru gălăţeni, un om impulsiv şi de un sentimentalism romantic. Discuta cu o amabilitate caracteristică cu oricine despre orice. În anul 1935, în calitate de preşedinte al Societăţii de Profilaxia Tuberculozei, cerea Primăriei oraşului Galaţi, ca sediul unde funcţiona încă din anul 1911, spitalul de tuberculoşi al „Societăţii pentru Profilaxia Tuberculozei“ din strada Beldiman, numărul 63, să treacă în proprietatea definitivă a acesteia.În anul 1929 într-un dosar de arhivă apare menţiunea că doctorul Alecsandrescu, locuieşte pe strada General Berthelot, la numărul 98, având ca vecini pe Artur Golding la numărul 96 şi pe Isac I.Rotman, la numărul 100. Nu se ştie dacă el este cel care a construit imobilul, ci doar că era proprietar în acel an. Astăzi în această casă funcţionează Direcţia Judeţeană de Statistică, strada Nicolae Bălcescu, numărul 80, iar în dreptul anului de construcţie este trecut începutul secolului al XX-lea. În gardul de fier forjat al instituţiei se mai păstrează iniţiala A, probabil de la Alexandrescu. Pentru cinstirea memoriei sale, Primăria municipiului Galaţi, în anul 1990, a atribuit unei străzi numele său.
Un alt medic este Gr. Bazgan, născut la 26 octombrie 1886, în comuna Codăeşti, judeţul Vaslui . Urmează cursurile liceului Naţional din Iaşi, fiind bursier al „Academiei Române“ în urma unui concurs, între anii 1908-1913, inclus Extern Onorific, 1909-1910, în serviciul Epitropiei Sf. Spiridon din Iaşi. În urma susţinerii concursului a reuşit cel dintâi în 1911-1913 ca intern definitiv, inclus în serviciul Spitalului Sf. Spiridon . Între anii 1907-1912 este preparator al Institutului Antirabic din Iaşi sub conducerea profesorului Puşcariu, doctor în medicină şi chirurgie de la Facultatea de Medicină din Iaşi, asistent al Laboratorului de Histologie al Facultăţii de Medicină din Iaşi de la 1 mai 1913-1 martie 1920, medic secundar provizor, al Eforiei Sf. Spiridon, de la 13 noiembrie 1914-1 iunie 1919 , medic secundar definitiv prin concurs de chirurgie la Spitalul Sf.Spiridon, de la 1 iunie 1919-1 ianuarie 1924, Şef de lucrări la clinica a II-a chirurgicală aflată sub conducerea profesorului Tănăsescu de la 1 martie 1920-1 februarie 1923, medic profesor de anatomie, fiziologie şi mica chirurgie la Şcoala de agenţi sanitari din Iaşi de la 1922, medic asistent la Institutul Antirabic din Iaşi de la 10 iulie 1926, medic primar definitiv al Spitalului Sf. Spiridon „Pulcheria Ghica“, din Hârlău de la 1 ianuarie 1924 şi medic primar definitiv al Spitalului Sf.Spiridon Galaţi . Pentru meritele sale a fost răsplătit cu ordinul Steaua României cu spade în grad de Cavaler Meritul Sanitar clasa I, Avântul Ţării din 1913, Bărbăţie şi Credinţă clasa a II-a.
Un autor contemporan îl descrie pe doctorul Bazgan ca fiind un doctor bun, care câştiga bine, căsătorit cu fata unui grec foarte bogat şi care locuia într-o casă frumoasă şi mare de pe strada Domnească, în partea de sus, pe lângă Episcopie şi mânăstirea maicilor franţuzoaice, Notre Dame de Sion . Autorizaţia de construcţie a casei o regăsim într-un dosar din fondul Primăriei Municipiului Galaţi din anul 1933, unde doamna Ecaterina şi Dr. Grig. Bâzgan obţineau autorizaţia pentru a construi o clădire în strada Domnească, numărul 107, pe baza cererii înregistrată la numărul 13757. Astăzi casa se regăseşte pe strada Domnească, la numărul 107, fiind construită în anul 1933 de către arhitect I. Giurgea şi constructor G. Cometto în stilul Art Deco. Construcţia se compune din parter şi două etaje, având pe partea laterală un simbol medical.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Impresionata de gasirea acestui articol.
RăspundețiȘtergereCum as putea intra in legatura cu autorul acestui articol sau cu alte persoane care isi mai amintesc de doctor?
Viorica Florescu (nepoata a fratelui doctorului Alexandrescu
vdflor39@yahoo.com
Sunt una din cele doua nepoate ale doctorului Alexandrescu. Buncul nostru matern, Ioan Alexandrescu, a fost frate mai mare al doctorului. Sora mea si cu mine va multumim pentru cele scrise de dvs. dupa atatia ani de cand doctorul nu mai este pe lume. As fi recunoscatoare tuturor celor care isi mai amintesc ceva despre dansul.
RăspundețiȘtergereViorica Florescu
vdflor39@yahoo.com